Sirop pentru tuse

 Iată că a venit iarna și odată cu ea și răcelile de sezon. Cei mici au început să aibă nasul înfundat și mai apoi să tușească. încerc să nu le prea dau medicamente, decât dacă e neapărată nevoie și de aceea apelez la „leacurile băbești” sau mai noile „remedii naturiste”. Mama natură ne-a lăsat o mulțime de remedii și ar fi bine să profităm de ele din plin.
Din întâmplare am descoperit acest sirop care chiar face minuni. Sincer nu mă așteptam să-și facă treaba, dar cum sunt deschisă pentru lucrurile noi, am încercat acest minunat

SIROP CU MIERE, CEAPĂ ȘI GHIMBIR

Ingrediente:

4-5 linguri miere

2 cepe

3 centimetri de ghimbir (2 linguri ghimbir ras)

Preparare:

Tăiem mărunt ceapa (am folosit ceapă albă, special pentru tuse, pentru că am avut din grădină, dar se poate folosi și ceapă normală, galbenă).

Radem ghimbirul pe răzătoarea mică și îl amestecăm cu ceapa.

Turnăm mierea peste celelalte ingrediente.

Lăsăm la macerat minim 6 ore, sau puteți lăsa peste noapte, cum am făcut eu.

Strecurăm printr-o sită și punem în sticluțe. Mi-a ieșit 150 ml sirop pe care l-am pus în sticle de la medicamente.

Mă așteptam ca mofturoșii mei să nu primească siropul din cauza cepei, dar mierea și ghimbirul i-au dau un gust minunat astfel că mi-au cerut într-una sirop.

Le-am dat câte o linguriță la 2 ore timp de o zi, iar tusea a dispărut, deși nu puteau dormi din cauza ei și medicamentele nu au dat nici un rezultat.

Tocăniță de cartofi cu slănină și cârnaț afumat

 Acum fix un an am decis să-mi fac și eu un blog. După ce am văzut o mulțime de bloguri cu diferite teme, ideea m-a atras și pe mine și am vrut și eu. La început nu am fost decisă în privința temei, dar sincer, nici acum nu sunt foarte decisă. Am eu tema culinară, dar mă atrag și alte teme, precum activitățile pentru copii sau cele de întreținere a locuinței, doar sunt o mamă casnică.
De ziua noastră am decis să vă împărtășesc mâncarea noastră preferată. E simplă (așa cum  îi place soțului meu), foarte gustoasă și foarte bună pe vremea asta ploioasă.

Ingrediente (pentru o cratiță mare):

1 kg de cartofi (și mai mult)
1 ceapă mare
1 ardei gras
1 bucată slănină afumată
1 bucată cârnaț afumat
70 grame kaizer
500 ml bulion
1 lingură unsoare
sare, piper

Preparare:

Topim unsoarea, adăugăm slănina tăiată cuburi și lăsăm până e aproape rumenită. Punem kaizerul, apoi ceapa și mai lăsăm 2-3 minute. După care punem ardeiul și cârnațul tăiat felii. Adăugăm cartofii, sare, piper, bulionul și apă, cât să acopere bine cartofii.
lăsăm la fiert, la foc potrivit (eu folosesc soba, mai ales că acum e frig) timp de 35-40 de minute, sau până ce cartofii sunt fierți bine și zeama a scăzut puțin, nu foarte mult, pentru că nu am avea în ce să înmuiem pâinea.
Servim cu castraveți murați. Sunt marea mea poftă de când sunt gravidă. Se pare că băieților (așa spune doctorul ca e băiat) la plac mâncărurile acre.

Așadar, să aveți poftă bună și 

LA MULȚI ANI!!!

Zacusca

Săptămâna aceasta a fost una groaznică pentru noi. De ce? Pentru că soțul meu a trebuit să meargă la niște cursuri la Sibiu. Aceste cursuri durează două săptămâni și cred că sunt menite să testeze răbdarea mamelor care sunt întrebate de 100 de ori pe zi: „Unde e tati meu?” „De ce nu vine acasă?” și multe alte întrebări la care orice ai răspunde, copilul tot nu e mulțumit, pentru că el știe doar un lucru: îi e dor de tatăl de care nu a fost despărțit niciodată mai mult de o noapte și de care nu se poate lipsi.
Am încercat să le fac toate „poftele” pentru a uita de absența mult iubitului părinte, dar de fiecare dată când făceam ceva dulce sau ceva de mâncare îmi spuneau că trebuie să-i păstrez și lui tati care vine diseară.
Deși am fost singură acasă, doar cu copiii, am avut o groază de timp. Parcă mult mai mult ca atunci când suntem toți acasă și o poftă de lucru mult mai mare, deși, cu o săptămână înainte credeam contrariul.

Într-una din zile am refăcut zacusca, nu de alta, dar cele 35 de borcane de acum 3 săptămâni s-au cam înjumătățit. Până anul acesta copiii nici nu voiau să audă de zacuscă, iar acum nu se mai satură. Deși eram doar eu și copiii acasă și mai sunt și gravidă în 4 luni m-am încumetat să o fac. Și nu m-am obosit așa tare precum mă așteptam.

Ingrediente:

5 kg vinete
5 kg gogoșari
1,5 kg ceapă
1,5 l ulei
1,5 l bulion
sare, piper boabe, foi de dafin.

Preparare:

Coacem vinetele, le curățim și le lăsăm la scurs, apoi le dăm prin masina de tocat. Nu uitați să le gustați când le curățați pentru că se pot strecura vinete amare și stricați toată treaba!
Curățim gogosarul și ceapa. Ceapa o punem la fiert timp de 20-25 de minute, apoi o dăm prim mașina de tocat. Gogoșarul îl dăm prin mașina de tocat.
Punem ceapa la fiert în 1/2 l ulei timp de 1 oră. Eu am lăsat-o la cuptor și a fost perfect.
Gogoșarii, de asemenea îi punem la fiert în restul de ulei timp de 1 oră după care le amestecăm toate:
ceapa, vinetele, bulionul, sare, piper si foi de dafin.
Lăsăm la fiert încă o oră după care punem zacusca în borcane, punem capace,sau celofan, după caz și fierbem în bain-marie timp de 30 de minute.
Din aceste cantități mi-au ieșit 11 borcane de 800 și un bol pentru degustat.

După 25 de ani

Iată că a mai trecut un an din viața mea! Cu câteva zile înainte de ziua mea, am început să mă panichez, deoarece 25 de ani mi se par destul de mulți, astfel că mă tot plângeam că îmbătrânesc.
Dar, Dumnezeu în înțelepciunea Lui, mi-a dat alături oameni care mă iubesc și care mi-au arătat că nu contează vârsta pe care o ai ci ceea ce faci și cum te simți, dar mai ales, oamenii de care ești înconjurat și care te iubesc și pe care îi iubești.
Deși am doar 25 de ani am niște copii mari, minunați și un soț care mă iubește și îmi e alături orice aș face. La 25 de ani sunt multe persoane care nici măcar nu se gândesc să aibă o familie, spunând că nu au timp deocamdată și că e destulă vreme după 30 de ani pentru așa ceva. De copii nici nu se pune problema. Dar cine sunt eu să judec pe altcineva, când ar trebui să-mi văd propriile greșeli și defecte. De când mă știu, am fost o persoană care și-a dorit o familie mare, întotdeauna mă visam cu casa plină de copii, soțul venind acasă după o zi de muncă, noi toți stând în jurul mesei fericiți. Deși m-am măritat la 20 de ani, când toată lumea mă judeca pentru că sunt prea tânără ca să mă mărit, că am timp și așa mai departe, eu știam ce îmi doresc și am luptat pentru visul meu. Am primit tot ce mi-am dorit, ba chiar mai mult. Nu am nici un motiv să fiu supărată, iubesc și sunt iubită.
Așadar, fără muncă și sacrificii nu poți să-ți îndeplinești visele. Iată lucrul pe care l-am realizat singură, nu doar din povești citite te miri pe unde. Da se poate! Se poate să ai tot ce îți dorești, depinde doar cât de tare ridici ștacheta. Dacă te mulțumești cu puțin, ajungi să ai mult!
Acum vă întreb? Merită să lupți pentru așa ceva?:

 Da merită! Da au trecut 25 de ani cu folos!

Prosteala în lighean

La noi acasă, prosteala e pe ordinea de zi. În fiecare zi găsim ceva ce să folosim în prosteala noastră. După roaba cu mortar a venit rândul ligheanului. E vorba de un lighean vechi, puțin spart pe care îl folosim la cărat lemne la bucătărie. Au prins momentul când tatăl lor a lăsat puțin ligheanul nesupravegheat și au și sărit în el. Apoi au început maimuțărelile. Cu puțin ajutor din partea tatălui care era în spatele meu, iată ce a ieșit:

Apoi Gabriel a părăsit câmpul de luptă, scuze, de joacă, iar Mihail nu a mai avut cu cine să se prostească...

Așa că s-a pus la somn!

Va urma...

Joaca în mortar

Deoarece stăm la munte, copiii cresc liniștiți și relaxați. Doar eu îi mai stresez câteodată să nu se mai murdărească atât,dar n-ai ce face, mai ales când e vorba de doi băieți. Ca să nu-mi pierd mințile, îi las liberi și la urmă fac curat. Doar sunt copii și au nevoie și ei de libertate, nu doar de „NU PUNE MÂNA ACOLO! NU FĂ AIA, NU, NU, ȘI IAR NU!”
De două săptămâni ne-am apucat de renovat, zugrăvit și turnat betoane, din nou. Așa că au avut un bun prilej să facă tot ce au văzut la cei mari: bătut cuie, pornit betoniera, făcut mortar în roabă.
Noroc că această ultimă activitate s-a desfășurat seara, chiar înainte de a intra în casă și nu am irosit apa de două ori pentru baie, cum se întâmplă de obicei.
Dar să vedem ce s-a întâmplat:
Se ia una bucată roabă, niște apă, nisip și ciment, dar și tot felul de materiale, la care avem acces și ne punem la amestecat cu lopeți și greble de jucărie. Apoi ne stropim cu compoziția rezultată, până strigă mama să ne oprim. Nu îi dăm atenție și continuăm Apoi, mama se lasă păgubașă și ia aparatul foto pentru niște prim-planuri cu actorii principali.

 Materialul cu pricina:

 Și din nou la muncă:

 Apoi se produce inevitabilul:

 Dar, vorba aia, suntem băieți și în putere:

 Dar parcă tot avem nevoie de puțin ajutor de la tati:

 Urmează o tură de plâns că nu mai avem material, apoi o baie bună, încât ne e teamă că se termină apa din fântână, lăpticul și o porție zdravănă de somn, de 10-12 ore. Dar cu așa activitate, cum să nu dormi?
P.S.: După toată joaca a trebuit să arunc tricourile ca nu am mai avut ce face cu ele. Astea-s riscurile, dar ne-am distrat, iar haine se mai găsesc!

Tocană de miel vânătorească la ceaun

De Paști am fost plecați în drumeție în Cheile Rîmețului. A fost foarte frumos. Am fost la Biserică, iar apoi am fost invitați la masa la niște oameni de acolo. Am mâncat tocăniță vânătorească la ceaun, făcută de vânători de la noi de la munte. Am fost foarte încântată când am văzut că fac mâncarea la ceaun, pentru că cu puțin timp în urmă mi-am cumpărat și eu un ceaun, așa că am tras cu ochiul pentru a veda cum se prepară mâncarea la ceaun. La final am jucat fotbal cu copiii.

Am tot așteptat momentul potrivit pentru a-mi pune la treabă ceaunul, iar ieri, m-am pus e treabă.

Ingrediente:

 1 pulpă miel
1 bucată costiță miel
1 bucată spată miel
5-6 cepe
2 ardei grași
2 linguri pastă de tomate sau 4-5 roșii
1 căpățână de usturoi
ulei, sare, piper.

Preparare:

Tăiem carnea în bucăți potrivite, o punem în apă cu oțet timp de 30 de minute, iar apoi o spălăm bine în mai multe ape.

Tăiem ceapa, iar apoi o punem la călit în mult ulei.

O lăsăm 15-20 de minute la călit, iar apoi adăugăm carnea.

O lăsăm la fiert timp de 1 1/2 ore, adăugând apă când mai e nevoie.

După ce a fiert carnea, adăugăm ardeiul, amestecăm și lăsăm la fiert până ce e fiert complet. Acum e momentul când punem sarea și piperul.

Punem pasta de tomate, lăsăm 5 minute, iar apoi punem usturoiul tăiat felii.

Luăm ceaunul de pe foc și ne înfruptăm din tocănița aburindă împreună cu piure de cartofi, sau doar salată verde așa cum am avut de Paști.

În mod normal, ceaunul se folosește în aer liber, la foc deschis, dar eu, datorită minunatei ploi din ultima vreme am fost nevoită să mă folosesc de soba din dotare, tot cu foc din lemn, așa că nu a fost cu mult diferit.
Oricum, a fost delicios.
Poftă bună!

Cozonac asortat

Anul acesta am avut ocazia să îmi coc cozonacii într-un cuptor tradițional. Niciodată nu am mai gătit ceva in cuptor, așa că noroc că am avut ajutor. Mi-au ieșit niște cozonaci cum nici nu speram: Pufoși, aromați și delicioși.
Rețeta am luat-o din cartea Sandei Marin, cu mici schimbări, ici-colo.

Ingrediente:

Pentru aluat:
1 kg făină, 3 ouă, 250 g zahăr, 100 g unt, 3 linguri ulei, lapte cât se cere (circa 1/2 litru),1 lingură rom, vanilie, 1 plic drojdie uscată, 1 linguriță rasă sare.
Pentru umplutură: nucă măcinată, rahat, stafide.

Preparare:

Nu mă complic deloc când e vorba de frământat aluatul dospit. Deși nu am aparat de făcut pâine, aluatul e gata destul de repede, nu muncesc mult la el și iasă foarte bine.
Așa că să începem treaba:
Ne suflecăm mânecile, ne punem șorțul și cernem făina (într-un vas încăpător) pe care o amestecăm cu drojdia uscată.Încălzim laptele cu zahărul și esențele. Untul îl topim, lăsându-l să fie fierbinte. Batem ouăle cu sarea.

Peste făină, turnăm laptele i ne apucăm de frământat. Frământăm aducând aluatul de pe margini înspre mijloc timp de aproximativ 5 minute. Adăugăm ouăle, frământând până când se încorporează, apoi punem untul, frământând din nou până când aluatul primește tot untul.
Acoperim aluatul cu un prosop și îl lăsăm la dospit timp de 1 oră, până ce își dublează volumul. Din această cantitate de făină o să iasă doi cozonaci.
Se împarte aluatul în patru. Fiecare grămăjoară de aluat se întinde, iar deasupra se pune umplutura: nucă, rahat și stafide. Poate fi umplutură diferită pe fiecare, sau poate fi aceeași umplutură, adică, putem pune din fiecare câte puțin (sau mai mult).
Se rulează și se împletesc câte doi. Se pun în tăvi, se ung cu ou și se lasă la dospit până își dublează volumul.

Apoi se dau la cuptor timp de 45 de minute, sau până ce se rumenesc deasupra.

Iată și o secțiune dintr-un cozonac gata:

Sper că ați avut sărbători cu pace și cu tot ce v-ați dorit, iar masa v-a fost îmbelșugată!

Drob de miel

 Hristos a înviat!
 De obicei, de Paști, făceam drob din ficat de pasăre. Doar că anul acesta, am avut ocazia să fac drob din miel. Am fost tare sceptică în privința lui, știți voi, era ceva nou, dar am avut o mare surpriză, foarte plăcută. A ieșit delicios. Și prin urmare, s-a terminat foarte repede. Abia am apucat să-i fac poze.

 Ingrediente:

Măruntaie de miel: inimă, plămâni, ficat, rinichi (eu am folosit de la un singur miel)
1 legătură ceapă verde
1 legătură de pătrunjel și/sau mărar
1 bucată de slănină
1 felie de pâine
2 ouă crude
2 ouă fierte
sare, piper.

Preparare:

Se fierb măruntaiele de miel pentru o jumătate de oră în apă cu sare. Se scurg și se lasă la răcit. Când sunt reci, se dau prin mașina de tocat împreună cu slănina, ceapa și verdeața. Se adaugă sare, piper, ouăle crude bătute și ouăle fierte tăiate felii. Se amestecă puțin, iar mai apoi, compoziția se pune într-un prapur de miel, iar dacă nu aveți (eu l-am aruncat din greșeală la cățel), o puneți într-o tavă tapetată cu hârtie de copt.

 Se dă la cuptor, la foc potrivit timp de 45 de minute, sau până vedem că s-a rumenit deasupra.

 Voi ați avut sărbători liniștite?